Localitatea Stînceni este atestată documentar din anul 1848 în Dicţionarul localităţilor din Transilvania la pag.367, şi în harta de campanie a Revoluţiei din Transilvania de la anul 1848. Şcoala din Stînceni este amintită din anul 1880 ca fiind primul local de şcoală de pe Valea Mureşului care a acordat diplome de absolvire.

   Satul Ciobotani, care a aparţinut până în anul 1952 de judeţul Harghita- Topliţa, este amintit în scrierile lui Mihail Eminescu, care în anul 1875, călătorind cu o trupă de teatru ambulant, a poposit aici.

   Satul Meştera este atestat documentar pentru prima dată în anul 1824 cu denumirea de „Mesterhaz-Meisterhausen” (Arhivele Statului Cluj-Napoca). A fost menţionat şi în anul 1854. Biserica veche, din lemn, din acest sat a fost strămutată la Mănăstirea Sfântu Ilie din Topliţa, în anul 1847.

   Existenţa continuă şi permanentă a vieţii şi locuirii pe aceste meleaguri, deşi, teritoriul administrativ al comunei Stînceni nu prezintă condiţii favorabile de locuire, a permis totuşi populaţiei să se stabilească definitiv şi să construiască durabil, adică construcţii din piatră şi cărămidă, combinate cu lemn.

   Înzestrată cu un bogat potenţial turistic, definit de marea varietate a elementelor cadrului natural, comuna Stînceni se înscrie între zonele de mare atractivitate pe plan intern şi internaţional.
   Potenţialul turistic privit ca activitate economică, este in stadiul de oferta primară a turismului şi grupează resursele şi obiectivele turistice naturale şi antropice, neexistând unităţi de cazare.

   Potenţialul turistic natural
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de cele două lanţuri montane din partea estică a judeţului: Călimani şi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu potenţial de mare atractivitate sunt craterele vulcanice, bine păstrate şi de dimensiuni mari: Căliman în Munţii Călimani.

   Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m în aceste zone, conţine două circuri glaciare.
Defileul Deda-Topliţa, desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Mureş, are o lungime totală de 34 km, despărţind masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu, sub denumirea de Rezervaţia peisagistică Defileul Deda – Topliţa – are o vegetaţie şi faună caracteristice, cu un procent de peste 75% păduri naturale.

   Defileul Mureşului cu o lungime de 45 km a fost săpat în timp de apele râului Mureş în roci vulcanice rezultate ca efect al erupţiilor vulcanice,formîndu-se astfel lanţul muntos al munţilor       Carpaţi a căror culmi ating înălţimi de peste 2000 m Vf. Bistricioru şi peste 2100 Stărniorul locuri inedite în care se ascund golurile alpine care sunt acoperite de zăpadă până la inceputul lunii iunie.

   Amplasare – Cursul râului Mureş prin comunele Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului, Stânceni.